Interviu cu Andrei Elistratov, directorul Departament publicitate la DAAC-Hermes și fondatorul GEELY RUNNING TEAM. Subiectul interviului este simplu. Cum să petreci corect un weekend vara și să urci pe cel mai înalt vîrf din România, scrie pavelzingan.

Nimeni nu contestă frumusețea munților români. Fiecare dintre noi are locul său preferat în munții României. Și nu putem spune cu siguranță care dintre ei este mai frumos. Dar există o valoare incontestabilă a munților români - Vîrful Moldovanu cel mai înalt punct al țării aflat la o altitudine de 2544 de metri deasupra nivelului mării.

Pentru a urca pe Moldovanu, nu trebuie să fii un alpinist profesionist, este destul să ai o pereche de încălțăminte de încredere și un ghid bun. Dar vîrful este vîrf. După ce ai ajuns acolo pentru prima dată în viață, îți dai seama deodată că mai sus decît tine este doar cerul și aceasta nu este o exagerare.

Weekendul trecut, Andrei Elistratov, în calitate de reprezentant al GEELY RUNNING TEAM, împreună cu o echipă de prieteni, a urcat pe Vîrful Moldovanu. Noi am hotărît să realizăm împreună cu el o "instrucțiune pentru weekend". Mai sînt cinci weekend-uri pînă la sfîrșitul verii, unul în iulie și patru în august.

Cinci șanse de a petrece weekend-ul astfel încît să-ți amintești de el tot restul vieții. Spuneți-mi sincer, cînd ați fost ultima dată la înălțime?

-Andrei, salut! Să începem cu statisticile aventurii cu denumirea "Urcarea pe Vîrful Moldovanu", astfel încît, cît mai mulți oameni să creadă că și ei pot face acest lucru.

-Întrebați.

-Să începem cu distanța. Cît de departe este acest loc?

- Din Chișinău sînt 487 de kilometri. Vineri am plecat din Chișinău la ora două dimineața și acesta este cel mai bun moment pentru a pleca. Pentru că am vrut pe drum să admirăm și Transfăgărășanul. Dar cu siguranță este mai bine să o faci vineri decât sîmbătă – sînt mai puțini oameni.

-Înălțimea vîrfului Moldoveanu este de 2544 metri. Dar aceasta deasupra nivelului mării. Cît durează să urci pe munte?

-Deci, cum am urcat acum? Șapte kilometri și jumătate pînă la vîrf și înapoi – nouă kilometri, pe un traseu radial diferit. 16-17 kilometri prin munți îi poți depăși fără o pregătire specială, principalul lucru este să alegeți încălțămintea potrivită. Și să alegeți un ghid cu traseul potrivit.

-Se pare că ai deja o experiență de a urca pe Moldovanu pe traseul "greșit" cu ghidul "greșit"?

De fapt, de ambele ori acel ghid am fost eu. Această călătorie a fost o răzbunare pentru "cealaltă".

-Vorbește-ne despre asta…

-La sfîrșitul anului trecut, am plecat să urc pe Moldovanu împreună cu un prieten. Am hotărît să punem o "bifă" pentru România. După Nepal și Kilimanjaro, se părea că aici e floare la ureche... Dar nu totul a mers conform planului. Ziua era scurtă, s-a întunecat repede, apoi am mers prin întuneric. Și se părea că nu era departe pînă la vîrf, dar ne era frică să înaintăm. Pe drum am văzut urme de urși, deși nu am văzut urșii pe viu, dar nu știi niciodată ce se poate întîmpla. În general, am decis să ne întoarcem. Am strigat tot drumul ca nebunii pentru a speria urșii invizibili, am revenit în tabără la 12 noaptea și prima dată "nu am cucerit" Vîrful Moldovanu.

-Apropo, de data aceasta ai văzut urși?

-De data aceasta am reușit. Dar nu în timpul urcării, ci pe drum. Cînd am mers acolo, am sperat că vom vedea măcar un urs, căci toți fac poze cu ei, speram că vom avea noroc. Dar am depășit planul - șase opriri și cîte 2-3 urși la fiecare. Mergi cu Waze, navigatorul arată - în față e ambuteiaj. Te gîndești că sînt munți, vreun accident. Ne apropiem – iar motivul aglomerării este unul simplu – un urs a ieșit la drum și toată lumea încetinește să-i facă poze și să filmeze. Ce să spun, eram cinci bărbați în mașină, dar nu ne-am putut abține să nu ne oprim și să fotografiem ursul din toate unghirile. Cine știa că mai apoi vom vedea mai mulți!

-Nu te-am întrebat cu cine ai călătorit?

-Pe Anton Perchin, FusionWorks, îl cunoașteți bine. A fost prima noastră ascensiune comună după Kilimanjaro și Nepal. M-a tras mai tîrziu pe Kazbek, dar n-am reușit. Și iată-ne din nou împreună. Apoi, pe Gleb Zaițev, președintele Federației Sporturilor pe Role din Republica Moldova, de asemenea, îl cunoașteți, ați scris și un interviu cu el. Și mai era un cameraman mișto și un alt prieten de-al nostru.

-Să revenim la traseul spre Moldovanu și la sfaturi…

-Primul sfat. Nu te gîndi, dar pleacă. Iată încă un weekend la Chișinău. Mai stai la o terasă, bei cîteva pahare de vin. Dar peste un an nu-ți vei aminti un astfel de weekend. Dar aici noi am mers pentru trei zile, dar am avut impresia că am petrecut o săptămînă de aventuri.

-Al doilea sfat?

-Pregătirea corectă. Și atitudinea corectă. În programul escaladării vîrfului Moldovanu nu există suferințe, ci impresii vii. Acesta nu este Kilimanjaro, nu trebuie să te temi de "boala montană", vă așteaptă o zi cu natură extraordinară și clipe impresionante. Oricine poate urca. Încălțăminte, un ghid și o bună dispoziție - este tot de ce aveți nevoie.

De data aceasta ați urcat "corect"?

Da, ne-am pornit dis-de-dimineață. Inițial începuse să plouă, dar nici acest lucru nu ne-a stricat starea de spirit, apoi timpul s-a îmbunătățit. Celor care sînt mai îndrăzneți, le recomand să ia cu ei costume de baie. Și după Transfăgărășan, și după Vîrful Moldovanu există lacuri montane minunate. Să nu te scalzi vara în ele este o crimă. Sînt gata să răspund oricui și să arăt direct pe hartă unde ne-am scăldat și care lacuri pur și simplu nu pot fi ratate.

Și ați reușit totul în trei zile?

Foarte ușor. Dar, așa cum am spus, impresia este că am evadat din Chișinău pentru o săptămînă.

- Am uitat să întreb cel mai important lucru. Ați instalat steagul GEELY pe cel mai înalt vîrf din România?

-Și drapelul Moldovei, și steagul GEELY. Misiunea a fost îndeplinită cu succes.

Interviul a fost realizat de Pavel Zingan