Republica Moldova, Georgia, Kenya, Columbia, Uzbekistan și Kârgâzstan sunt cele șase țări cu care Joachim Stamp, comisarul special al guvernului german pentru acorduri privind migrația, negociază în prezent un așa-numit "parteneriat privind migrația".

Despre aceasta scrie DW, menționînd că, în acest fel, Germania, pe de o parte, dorește să simplifice expulzarea în aceste țări a persoanelor care nu au primit statutul de refugiat.

Pe de altă parte, dorește să creeze un stimulent pentru migrația legală a specialiștilor care sînt în deficit pe piața germană a muncii.

După cum s-a menționat, în 2024 Germania urmează să recunoască mai multe țări ca fiind sigure, așa cum a fost în cazul Georgiei și al Republicii Moldova în noiembrie 2023. În plus, guvernul german dorește să reactiveze acordul UE cu Turcia privind returnarea în această țară a imigranților ilegali.

DW vorbește despre cum se va schimba politica de migrație a Germaniei în 2024, despre noile legi care îi privesc pe refugiații și migranții din RFG.

"Trebuie să îi expulzăm în sfîrșit în masă pe cei care nu au dreptul să rămînă în Germania", a declarat cancelarul german Olaf Scholz într-un interviu pentru Der Spiegel, dînd astfel tonul pentru 2024.

 Potrivit guvernului federal, în prima jumătate a anului 2023 din Germania au fost expulzate doar 7.861 de persoane.

Acest număr va crește datorită unei noi legi care reglementează expulzarea migranților ilegali în țara lor de origine (Rückführungsverbesserungsgesetz).

Dacă această lege - căreia i se opun în special ”verzii” din coaliția de guvernare - va fi adoptată, acest lucru va însemna că, în viitor, persoanele cărora li s-a refuzat statutul de refugiat în Germania și care urmează să fie expulzate, nu vor fi înștiințate cu privire la expulzarea lor. Perioada permisă de reținere a persoanei care urmează să fie expulzată este extinsă de la 10 la 28 de zile.

Potrivit planurilor ministrului german de interne, Nancy Feser, în cazul în care va trebui să caute persoanele care urmează a fi deportate sau documentele acestora, poliția va avea dreptul să efectueze percheziții nu doar în camera lor, ci și în alte camere din căminul de refugiați.

De asemenea, vor fi introduse și o serie de alte reguli: vor fi înăsprite amenzile pentru trafic de persoane, este permisă verificarea telefoanelor mobile ale refugiaților, deportarea presupușilor membri străini ai unor grupări de crimă organizată, chiar dacă nu au fost urmăriți penal.

Potrivit guvernului RFG, în prezent, examinarea proceselor în instanță durează în medie 26,6 luni, în cazul refuzului acordării statutului de refugiat. În 2024, acest proces urmează să fie accelerat în mod semnificativ.

În cazul persoanelor din țările ai căror cetățeni primesc azil în Germania în mai puțin de cinci cazuri din o sută, decizia de acordare sau de refuz a statutului de refugiat și toate hotărîrile judecătorești în această privință vor fi luate pe viitor în termen de trei luni. În toate celelalte cazuri, această perioadă nu ar trebui să depășească șase luni.

Pînă în prezent, solicitanții de azil au avut dreptul la alocații sociale (Bürgergeld) după 18 luni de ședere în Germania. În viitor, acest termen va fi majorat la 36 de luni, timp în care vor primi o alocație semnificativ mai mică. În plus, din acestea vor fi deduse cheltuielile pentru cazare în cămin și mesele la cantină.

Începînd cu anul viitor, solicitanții de azil nu vor mai primi alocația în bani numerar, dar aceasta va fi transferată pe un card de debit special de plată - Socialcard. Hanovra a fost primul oraș din Germania care a introdus un astfel de sistem începînd cu 8 decembrie. Cu acest card, migranții pot plăti tarifele pentru transportul public sau pot face cumpărături în magazinele alimentare. Pentru a evita discriminarea, cardul nu va fi diferit de un card bancar obișnuit.

Două districte din Turingia, de asemenea, au introdus carduri sociale pentru solicitanții de azil. Pînă în prezent, au fost emise 160 de astfel de carduri, care pot fi utilizate deocamdată numai în interiorul acelui district. Deținătorul cardului trebuie să vină în fiecare lună la administrația regională pentru a reîncărca personal cardul, de altfel el nu va avea bani. Indiferent de acest lucru, autoritățile municipale plătesc cheltuielile de cazare pentru aceste persoane.

În acest fel, guvernul federal dorește să limiteze posibilitatea solicitanților de azil de a trimite bani în țările lor de origine. Standardele comune privind introducerea cardurilor de plată pentru solicitanții de azil vor fi adoptate la nivel național. În Bavaria și Hamburg acest lucru se va întîmpla în viitorul apropiat.

Astfel, în Hamburg, cardurile vor începe să funcționeze deja din 2 februarie 2024; în Bavaria, refugiații nu vor mai primi bani lichizi din primăvară. După introducerea cardurilor de plată pe întreg teritoriul Germaniei, în locul numerarului, vor exista mai puține stimulente pentru migrația ilegală, consideră autorităților Germaniei.

Începînd cu 18 noiembrie, în Germania intră treptat în vigoare o lege care va facilita intrarea în țară a specialiștilor străini, care sînt puțini pe piața forței de muncă a Germaniei. Un element important în acest sens este așa-numitul "card al șanselor". Acesta se bazează pe un sistem de puncte care garantează un permis de ședere pentru un an. În această perioadă, deținătorii unui astfel de card pot căuta un loc de muncă. Se cere: cunoașterea limbilor engleză și germană, experiență de muncă, vîrsta și datele personale de contact în Germania.

Profesioniștii străini care pleacă în Republica Federală Germania trebuie să aibă în viitor un contract cu un salariu minim anual de 43.800 de euro brut, anterior această sumă era de 58.400 de euro. Solicitanții de azil care au sosit în țară înainte de 29 martie 2023 și au o calificare sau un loc de muncă pot primi dreptul de ședere nu ca refugiați, ci ca profesioniști calificați. Anterior, aceștia trebuiau să plece din Germania și, fiind în străinătate, să obțină o viză de muncă.

Persoanele care au intrat în Germania ca forță de muncă înalt calificată din afara statelor membre ale UE vor putea, în viitor, să-și invite la ei nu numai soțul/soția și copiii, ci și părinții lor și ai soțului/soției. Însă o condiție prealabilă pentru ca aceste rude să intre în Republica Federală Germania este garanția că aceștia nu vor solicita ajutor de la stat și nu vor primi alocații sociale.

Regulile existente pentru specialiștii străini cu studii superioare, cum ar fi sistemul Carte Albastră (Blue Card) a UE, vor rămîne în vigoare și vor fi extinse. Numărul de profesii considerate a fi în deficit acut în RFG va fi majorat. Pînă acum, Germania avea nevoie de matematicieni, specialiști IT, ingineri, biologi și lucrători medicali. Acum acestora se vor adăuga farmaciști, educatori și îngrijitori de bolnavii și bătrîni. Astfel de specialiști din țări terțe, de asemenea, pot obține Blue Card.

În cazul în care un angajator din Germania și un potențial angajat străin încheie un acord privind recunoașterea calificărilor acestuia în Republica Federală Germania, potențialul angajat poate veni în țară și începe să lucreze începînd din martie 2024. Concomitent, va avea loc procesul de recunoaștere a calificărilor sale. Șederea unui astfel de specialist în Germania se prelungește cu trei ani.

În cazul în care în RFG la angajatul străin se mută soțul/soția sau copiii minori, acesta trebuie să prezinte garanții financiare pentru întreținerea lor, dar nu și un certificat privind existența unui spațiu suficient de locuit. Regulile speciale simplificate pentru intrarea specialiștilor din Balcanii de Vest au devenit pe termen nelimitat, iar contingentul acestora pentru intrarea în Germania se va dubla la 50.000 de persoane începînd din iunie 2024.