Foto: environmentalgovernance.org

În 1940, Universitatea Yale, din Statele Unite, se oferea să primească copiii profesorilor de la marile universităţi britanice Oxford şi Cambridge.

În timp ce Oxford a acceptat oferta de peste Ocean, părinţii sesizînd oportunitatea de a-şi scăpa copiii de neplăcerile războiului şi de o eventuală ocupaţie nazistă, cei de la Cambridge a refuzat.

Jonathan Freedland, scriitor şi jurnalist britanic, analizează acest gest al celor de la Yale în cartea sa "Pantheon". Ceea ce atîţia ani a trecut drept un gest extraordinar de prietenie între universităţi, pare a ascunde şi un plan secret: de a crea o super-rasă în Marea Britanie.

Într-o prezentare a cărţii, publicată în The Telegraph, Freedland prezintă destinele unora dintre cei 125 de copii de la Oxford care au mers la Yale. Au petrecut acolo cinci ani, după care s-au reîntors în Marea Britanie.

Printre cei 125 s-a numărat şi Juliet Hopkins, pe atunci în vîrstă de numai cinci ani. Părinţii săi, convinşi în acea vreme că Marea Britanie va deveni o provincie a Germaniei naziste, au fost de acord să îşi trimită fiica peste Ocean. A mers la Yale însoţită de mama şi fratele său.

Freedland a descoperit că omul care i-a primit pe cei trei, un anume Ellsworth Huntington, pe care Juliet şi-l aminteşte drept un om generos, binevoitor, un adevărat bunic, a fost unul dintre preşedinţii Societăţii Americane de Eugenie. Eugenismul este o teorie care preconizează ameliorarea populaţiilor umane prin măsuri genetice.

Freedland crede că un astfel de motiv a fost în spatele ofertei celor de la Yale. În sprijinul teoriei sale vin şi alte două argumente. Primul este refuzul Cambridge, care nu putea fi motivat decît de astfel de suspiciuni, al doilea este formulat într-o întrebare: De ce Yale a făcut această ofertă tocmai copiilor părinţilor de la Cambridge şi Oxford, cele mai bune universităţi britanice?

Adepţii eugenismului considerau că o nouă rasă poate fi creată, prin stimularea naşterilor în familiile de intelectuali şi descurajarea naşterilor în familiile fără realizări intelectuale.

"Am putea crea o nouă rasă umană în o sută de ani, dacă oamenii cu rol de decizie s-ar deştepta şi şi-ar da seama de importanţa eugenismului", spunea Irving Fisher, fost preşedinte al Societăţii Americane de Eugenie şi, atenţie, fost profesor de economie la Yale.

Sursa: realitatea.net