Foto: ko.md

Interviu cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al SUA în Republica Moldova

- Domnule Moser, de la începutul carierei Dvs. diplomatice, din 1984, ați reușit să activați în mai multe țări, inclusiv în Ucraina vecină. Prin ce se deosebesc caracteristicile muncii diplomatice în Republica Moldova?

- Moldova este prima țară în care mă aflu în calitate de ambasador, și, prin urmare, opinia mea este fundamental diferită de ceea ce a fost înainte, pentru că acum eu coordonez o gamă largă de chestiuni. În prima jumătate a carierei mele am lucrat în Africa, America de Sud, Europa de Vest. Cu toate acestea, sînt bucuros să activez în țări din fosta Uniune Sovietică, pentru că eu cred că guvernul SUA, într-adevăr, a obținut mari succese în sprijinirea acestor țări în perioada de tranziție.

- După prăbușirea Uniunii Sovietice și formarea Moldovei independente, statul american Carolina de Nord a luat sub tutelăForțele Armate ale Republicii Moldova. În principiu, acest patronaj se menține și azi. Și dacă la inceputul anilor 90 era vorba despre faptul că, în situația dificilă de atunci, armele, care deveniseră mai accesibile pe teritoriul Moldovei, să nu fie utilizate în conflicte, ce scop astăzi urmăresc Statele Unite, sprijinind Forțele Armate ale Moldovei?

- Îmi amintesc că, la începutul aflării mele la Chișinău în calitate de ambasador, am citit un articol într-un ziar, în care se spunea că singura instituție cu adevărat reformată în Republica Moldova sînt Forțele Armate. Poate fi adevarat, dar poate nu. Dar Forțele Armate ale Republicii Moldova, precum și atitudinea lor față de serviciu, aspirațiile lor sînt cu adevărat occidentale.

În Statele Unite avem certitudinea că forțele armate eficiente sînt o componentă esențială a democrației. Și, în ciuda faptului că avem un mare respect pentru neutralitatea Republicii Moldova, credem că Forțele Armate ale Republicii Moldova pot juca un rol important pe arena internațională. Anume din acest motiv noi am petrecut cîțiva ani acordînd asistență prin intermediul consilierilor, ajutoare financiare pentru îmbunătățirea calificării și a nivelului de competențe al Batalionului 27 de menținere a păcii din Republica Moldova, pentru ca pacificatorii moldoveni, împreună cu colegii lor din alte țări, să poată efectua misiuni de pace în întreaga lume.

Îmi amintesc cu mîndrie cum, în timpul iernii, pe un ger de 20 de grade, eu cu președintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, și ministrul Apărării i-am petrecut pe militarii moldoveni care plecau la instruire în Germania. Chiar și o țară mică și săracă cum este Moldova poate contribui la menținerea stabilității în lume, menținîndu-și în același timp neutralitatea.

Voi menționa, de asemenea, că în ultimii 15 ani am instruit peste 300 de ofițeri moldoveni. Mulți dintre ei au profitat de posibilitățile oferite de trainiguri, de dezvoltare profesională, inclusiv în Statele Unite, fiind ajutați, de asemenea, să învețe limba engleză.

- SUA, în mod tradițional, ajută Moldova în lupta împotriva corupției. Dar, uneori, se pare că fondurile alocate Guvernului în acest scop anume corupția o și sprijină. Cum credeți, în ce măsură este eficientă lupta împotriva corupției în Moldova? Și cît de adevărată este informația cum că SUA intenționează să își reorienteze fondurile anti-corupție de la sectorul de stat spre cel non-guvernamental?

- Nu există nici o îndoială că anume Guvernul trebuie să depună cele mai multe eforturi de combatere a corupției în Republica Moldova. Experiența țărilor donatoare occidentale și a SUA în particular poate fi în acest sens foarte valoroasă, pentru că anume în acest mod țările noastre au devenit prospere din punct de vedere economic.

Un rol important în Moldova îl are, de asemenea, asistența tehnică. În particular, actualmente sîntem în curs de implementare a unui program de asistență tehnică în domeniul reformei justiției, în valoare de 8,1 milioane de dolari, care sînt repartizați pe mai mulți ani. În cadrul acestui program, noi ajutăm Consiliul Superior al Magistraturii și judecătoriile.

Acum două săptămîni am fost la Hîncești și am fost impresionat de rezultatele asistenței tehnice în cadrul acestui proiect. Acum, toate ședințele judecății din Hîncești se înregistrează fie video, fie audio, fie și una și alta. Și oricare cetățean, în regimul accesului liber, poate intra pe site-ul web al judecății și vizualiza înregistrarea dezbaterilor din ședințele de judecată. În plus, judecătorii înregistrează verdictul lor, care apoi, de asemenea, este disponibil on-line. Acest lucru este important, deoarece publicul larg are acces la aceste materiale și poate să se convingă că decizia instanței a fost luată corect.

O altă componentă a acestui proiect constă în faptul că dosarele se repartizează printre judecători aleatoriu, adică judecătorul nu poate alege dosarul care-i place. Și judecătorii înșiși sînt multumiți de această inovație, pentru că îi ajută să-și mențină integritatea morală, ceea ce, după cum știm, este o problemă serioasă în Moldova. Cu toate acestea, au existat plîngeri cu privire la noul sistem de repartizare a cauzelor. Pentru că, în rezultat, unor judecători le-au revenit mai multe dosare decît altora. Cea mai mare parte din totalul de 8,1 milioane de dolari va fi cheltuită anume pe implementarea acestui sistem.

În plus, 500 de mii de dolari au fost alocați sub formă de subvenții către organizațiile non-guvernamentale care supraveghează sistemul judiciar. Mă bucur că activez cu un colectiv mare profesionist, dar, în același timp, este greu să-mi imaginez că această echipă poate urmări absolut toate cauzele și procesele în instanțele din Moldova. De aceea, susținem organizațiile non-guvernamentale. Credem că ele pot juca rolul de cîine de pază și monitorizeza procesul de guvernare și justiție în Moldova.

De asemenea, vreau să menționez că lucrăm destul de strîns, în ceea ce privește combaterea corupției, cu Ministerul de Interne. În particular, urmărim cu speranță eforturile Ministerului Afacerilor Interne de reformare a Poliției Rutiere. Una dintre tendințele activității noastre în colaborare cu Ministerul de Interne este dotarea mașinilor de poliție cu camere video. Credem că acest lucru este important, pentru că, la un moment dat, aceasta va plăcea polițiștilor înșiși, așa cum s-a întîmplat în Statele Unite. În rezultat, ei nu vor putea fi acuzați pe nedrept, deoarece fiecare acțiune a lor este înregistrată.

O altă direcție în lupta împotriva corupției, pe care o examinăm acum, este dotarea și lucrul cu detectoare de minciuni. În particular, după ce Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției va fi reformat în Centrul Național Anticorupție și va fi ales directorul acestuia, vom lucra strîns și cu Centrul pentru a pune în aplicare aceste tehnologii.

Am prezentat un fel de secțiune transversală a muncii noastre de combatere a corupției. În plus, întreprindem și alte măsuri – oferim asistență în ceea ce privește taxele și ascunderea veniturilor, lucrăm suficient de strîns cu autoritățile fiscale. În special, unul dintre proiecte este achitarea on-line a impozitelor. Esența lui constă în faptul că, prin utilizarea mijloacelor tehnice, contribuabilul, în procesul de achitare a impozitelor, să nu se confrunte cu birocrația coruptă. Deoarece tărăgănarea în semnatea actelor, necesitatea de a merge de la un funționar la altul creează un mediu favorabil pentru corupție.

- De ce reformele în curs de desfășurare în Moldova, cu sprijinul SUA și UE în unele și aceleași domenii, de multe ori se contrazic reciproc? Nu există o concurență între donatori în această chestiune? De exemplu, este vorba despre reforma juridică, reforma pieței de valori și reforma agrară. În particular, de ce a trebuit ca în anii 90 să fie distruse fermele colective din sectorul agricol din Moldova, iar astăzi din nou să fie stimulată crearea gospodăriilor colective? Sau de ce a fost necesară crearea unei piețe de valori a Moldovei conform modelului american, iar astăzi să fie complet reformată? De ce a fost necesar să fie create judecătoriile economice, iar apoi să fie eliminate?

- Implicarea în astfel de reforme complexe, efectuate în Republica Moldova, nu este o chestiune simplă. Există o carte "Reformele din țările post-sovietice" – citiți-o. Eu pot, de asemenea, să aduc drept exemplu progresele care le-au obținut statele baltice.

Le-am spus în mod repetat reprezentanților statului moldovenesc că noi nu sîntem cel mai bun exemplu pentru Moldova, pentru că sistemul nostru este vechi și mult timp am mers spre rezultatul obținut. Voi aveți puncte de reper mai apropiate. Acum, eu nu pot generaliza și vorbi despre toate reformele care au fost realizate în toți acești ani. Dar mă voi întoarce la răspunsul meu la o altă întrebare: existența corupției demonstrează că nu toate reformele au fost aduse la bun sfîrșit.

Astăzi pot spune cu încredere, dacă îmi veți adresa mie și lui Dirk Schuebel aceeași întrebare: cum se ajunge la cooperare reciprocă și coordonarea eforturilor spre realizarea reformelor – veți auzi același răspuns – că sîntem mulțumiți de coordonarea pe care o avem în prezent. Și dacă vorbim despre Moldova, apoi timp de 28 de ani de cînd mă aflu în serviciul diplomatic, nu am văzut niciodată un astfel de nivel de consens în rîndul donatorilor cu privire la ceea ce trebuie făcut în țară.

Aproape în fiecare zi, colaboratorii mei comunică cu reprezentanții altor misiuni diplomatice, pentru a coordona activitatea. Noi am declarat clar că recunoaștem cu toții tendința de integrare europeană a Republicii Moldova. Noi nu insistămpe abordarea americană în rezolvarea problemelor din Moldova, înțelegînd că viitorul Republicii Moldova este în componența UE.

- Dar de ce SUA ar avea nevoie să participe la reformele din Moldova?

- Mai întîi îmi voi expune opinia mea personală. Înainte de 1996 am lucrat în alte părți ale lumii. Atunci cînd în locul URSS au început să apară state independente, eu personal conștientizam responsabilitatea pentru viitorul acestor țări. Acesta este un motiv personal. Dar motivul politic este același. Guvernul nostru s-a angajat să ajute Moldova ca să fie întreagă, unită și pașnică. Îmi amintesc acele discuții care se purtau acum 20 de ani – atunci nimeni nu spunea că va fi ușor. Cu toate acestea, voi da un exemplu la care recurg adesea. În 1987 eram diplomat la Bonn, pe atunci capitala Germaniei de Vest. Și în acel moment, nimeni din guvernul Germaniei de Vest nu credea că Zidul Berlinului va cădea vreodată. De aceea, cînd în Moldova cineva spune că aici nu se va schimba nimic, eu spun că nu e adevărat, întotdeauna se poate schimba ceva și trebuie depuse eforturi pentru asta.

- Într-adevăr SUA intenționează să abroge amendamentul Jackson-Vanik pentru Republica Moldova? Cînd se poate întîmpla aceasta și ce valoare va avea pentru Republica Moldova?

- Este adevărat și această atitudine față de Moldova este doar un exemplu de raspuns la modelul de guvernare democratică. Administrația SUA susține activ eforturile Republicii Moldova și, pentru prima dată în istorie, comisiile-cheie ale Congresului SUA sînt dispuse să modifice legislația pentru a exclude Moldova din această practică. Sperăm că aceste amendamente pot fi adoptate pînă la încheierea sesiunii curente. Dar, în același timp, trebuie să ținem cont de faptul că și la noi vor avea loc alegeri și agenda Congresului este foarte încărcată.

Abrogarea amendamentului îi va oferi Moldovei un regim privilegiat în relațiile cu SUA. În ciuda faptului că an după an am suspendat acțiunea acestui amendament pentru Moldova, însuși faptul că amendamentul se aplică asupra Moldovei descurajează investițiile. Abolirea finală a acestuia va contribui la atragerea de investiții și consolidarea relațiilor comerciale dintre cele două țări.

- Va urma după aceasta liberalizarea regimului de vize? Pot fi anulate restricțiile de acordare a vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova în acest caz?

- Regimul de vize impus de SUA este oarecum diferit de regimul de vize impus de UE. Și criteriile de acordare a vizelor sînt puțin altfel decît cele din ​​UE.

- Am fost încîntată să mă aflu în weekendul trecut la un spectacol de modă, organizat în cadrul proiectului "Din inimă – branduri de Moldova". Am rămas într-adevăr surprinsă, la fel ca multe alte persoane care au vazut pentru prima dată modele ale designerilor din Moldova. Din cîte am înțeles, în organizarea acestui proiect ați fost implicat nu numai Dvs., ci și soția Dvs. De unde vine interesul pentru acest subiect și cum a început totul?

- Asistența tehnică pentru industria modei a început în anul 2005. Predecesorul meu, Ambasadorul Michael Kirby, și soția sa Sarah au lansat un program de sprijinire a modei și industriei de îmbrăcăminte din Moldova. Atunci ei au considerat că acest lucru ar putea deveni un domeniu important, care va ajuta economia Republicii Moldova. La încheierea primului spectacol, care a avut loc în anul 2008, au fost oferite două mașini de cusut Universității Tehnice a Moldovei. Și iată, patru ani mai tîrziu, în 2012, designerii moldoveni își expun produsele la Paris. Timp de șapte ani a fost parcurs un drum lung și noi credem, de asemenea, că sprijinul idustriei modei este important pentru economia Moldovei. În plus, soția mea Marie, prin natura activității sale, se ocupă de promovarea drepturilor femeilor, în special, în regiunile dificile din punct de vedere economic. Am constatat că, în Moldova, în industria de confecții sînt antrenate 25 de mii de femei, adică e vorba despre locuri de muncă pentru 25 de mii de femei. De aceea credem că sprijinul sectorului va îmbunătăți, de asemenea, situația financiară a femeilor din Moldova.

- În spațiul nostru se vorbește foarte mult despre ajutorul american pentru Transnistria, dar nimeni nu știe ce e asta. De exemplu, UE are programe concrete. Spre ce sînt orientate și ce scopuri urmăresc programele SUA?

- Statele Unite ale Americii și-au asumat responsabilitatea de a ajuta toate regiunile Moldovei, fie Cahul, Ungheni sau Tiraspol. În anii precedenți, pe timpul domnului Smirnov, era dificil să realizăm acest obiectiv. Astăzi, avem o discuție destul de activă cu reprezentanții Transnistriei despre ceea ce putem face și unele lucruri deja se fac. Un exemplu este programul care prevede trecerea la agricultura cu valoare adăugată ridicată. Noi pornim de la faptul că fermierii moldoveni își pot găsi locul pe piețele internaționale cu produsele proprii. Dar pentru aceasta, ei trebuie să știe ce produse să cultive și cum să pătrundă pe piețele respective. În programele de formare am inclus, de asemenea, reprezentanți ai Transnistriei, pentru a-i învăța cum să se integreze mai ușor pe piețele internaționale.

În plus, în viitorul apropiat, la Universitatea din Tiraspol va fi deschisă o cameră echipată a SUA. Trebuie să spun că am simțit un sentiment de gelozie atunci cînd, în timpul vizitei mele la Universitate, rectorul a arătat camera bulgară, franceză, rusă. Și m-am gîndit că și noi trebuie să deschidem o astfel de cameră. Am stabilit cu rectorul relații de cooperare destul de bune și examinăm posibilitatea desfășurării activităților comune și în alte domenii.

- Puteți să numiți suma concretă a fondurilor alocate Transnistriei?

- Nu. Noi nu alocăm anumite sume de bani anumitor regiuni. Noi alocăm ajutoare întregii țări.

- Ce părere aveți vizavi de proiectul propus de Germania și Rusia privind soluționarea conflictului transnistrean? Și cum vedeți Dvs. rezultatele acestei soluționări?

- Eu nu pot face nici un comentariu pe marginea așa-numitului plan Putin-Merkel, pentru că nu știu nimic despre asta. În cazul conflictului transnistrean, spre deosebire de oricare altul în alte părți ale lumii, perspectiva de ansamblu pentru viitoarea soluționare este clară. Noi și alți actori internaționali antrenați în formatul "5+2" sîntem de acord că Transnistria este parte a Moldovei, că orice reglementare trebuie să respecte integritatea teritorială a Republicii Moldova și, de asemenea, să ofere un statut special Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Și acest lucru este deja o mare parte a procesului de reglementare. În perspectivă, în formatul "5+2" va fi necesar să se muncească din greu pentru a umple această viziune cu un conținut concret, cum va fi realizat în practică. Acesta va fi o sarcină dificilă, pentru că 20 de ani sînt o perioadă foarte lungă. Dar, cel puțin, există o viziune comună, împărtășită de toți, în ce privește rezultatul final.

- Republica Moldova s-a pomenit azi într-o situație geopolitică dificilă. Dacă SUA are anumite interese strategice în România, apoi Rusia are asemenea interese în Moldova. Dar politica Moldovei, atît externă, cît și cea internă, depinde în mare măsură de colaborarea cu donatorii externi. Adică SUA, UE și Rusia. Ca urmare, se creează situația că donatorii, prin influențele lor economice provoacă conflicte între forțele radicale din Moldova. Acest lucru nicidecum nu contribuie la prosperarea economică. Donatorii nu pot ajunge la o înțelegere pentru ca țara noastră să nu fie sfîșiată în bucăți?

- Cred că, în primul rînd, poporul Moldovei trebuie să se bucure că a reușit să obțină instituirea unui regim democratic de guvernare. În linii mari, noi credem că, în cele din urmă, alegerea strategică a Republicii Moldova ar trebui să o facă poporul Moldovei. În particular, această alegere este o alegere liberă, a conducerii Moldovei, alese în mod democratic. Ne-am dori să vedem Moldova integră, liberă și stabilă. Dacă e să privim din perspectivă istorică, de la sfîrșitul celui de al Doilea Război Mondial, am petrecut mult de timp și resurse pentru a ajuta la crearea unei Europe libere și integre și nu avem nici un motiv să renunțăm la această abordare. Și noi, de asemenea, dorim ca Moldova să devină parte a Europei unite și libere. Noi nu-i putem dicta Moldovei ce să facă, dar putem s-o ajutăm cu sfaturi, să-i sugerăm ceea ce în opinia noastră o poate ajuta să-și realizeze propriile aspirații.

William H. Moser a fost confirmat de către Senatul SUA în funcția de ambasador al SUA în Republica Moldova pe 2 august 2011 și a depus jurămîntul pe 6 septembrie 2011.

Ambasadorul Moser are o carieră distinsă de colaborator al Ministerului de Externe al SUA. De la începutul activității sale la serviciul diplomatic în 1984, el a lucrat în Ucraina, Kazahstan, Egipt, Surinam și Mali.

Pînă de curînd, ambasadorul Moser a activat ca asistent adjunct al Secretarului de Stat pentru managementul logistic la Departamentul de Stat al SUA. Lucrînd la Washington, Districtul Columbia, el a activat, de asemenea, și în calitate de director de servicii globale de sprijin şi inovaţie, director executiv adjunct pentru Afaceri Europene şi Euroasiatice și de șef al Departamentului din cadrul Biroului pentru Afacerile Orientului Apropiat şi Asiei de Sud. 

Deplasările în străinătate ale Ambasadorului Moser includ activitatea în calitate de consilier al Ambasadei SUA la Kiev, ataşat pentru energie/ofiţer economic şi ofiţer de management la ambasada din Alma-Ata, ofiţer administrativ al ambasadei din Paramaribo. De asemenea, el și-a desfășurat activitatea ca ofiţer consular şi asistent de personal la ambasada din Bonn, ofiţer pentru servicii generale la ambasada din Bamako, Mali. Vorbește fluent limba germană, franceză și rusă.

Funcționar public devotat, Ambasadorul Moser, de-a lungul carierei sale, a primit multe mulțumiri pentru contribuția sa la operațiunile internaționale, management și politici publice. În iulie 2011, Moser a fost decorat cu Medalia Secretarului Apărării pentru Serviciu Public Remarcabil. În 2003 a cîştigat Premiul Leamon R. Hunt al Departamentului de Stat al SUA pentru Excelenţă Administrativă.

Ambasadorul Moser s-a născut şi a crescut în Carolina de Nord şi a obţinut diploma de licenţă în Ştiinţe Politice de la Universitatea Chapel Hill din Carolina de Nord. El este căsătorit şi are trei copii.

Sursa: ko.md