Foto: commons.wikimedia.org

Paşaportul descrie formalitatea statului din care provine, iar aşa-zisele “paşapoarte de armonizare” reprezintă semne de cooperare între mai multe naţiuni. Armonia se naşte greu însă după ani de muncă de discuţii la nivel înalt. A fost nevoie de nouă membri - pe atunci ai Comunităţii Europene (azi Uniunea Europeană) - pentru a stabili culorile paşapoartelor cetăţenilor UE, cu mici excepţii.

De exemplu, germanii deţin şi astăzi paşapoarte ale căror coperţi sînt mai rigide decît restul documentelor oficiale folosite de celelalte state europene.

În1976, la un an după ce s-a vorbit despre un paşaport uniform, britanicii nu s-au arătat foarte încîntaţi de idee, notează The Economist.

Diplomaţii englezi au refuzat timp de patru ani culoarea maro („prea terestru”, “prea pămîntesc”), iar mai tîrziu violetul, pînă să ajungă la un consens privind nuanţa vinului, în 1981. Britanicii n-au agreat, iniţial, ideea francezilor, cei care au propus roşu de Burgundia. De altfel, consecvenţa britanicilor în ceea ce priveşte coloristica a fost întotdeauna bizară.

În ceea ce-i priveşte pe americani, primele coperţi ale paşapoartelor acestora, în 1918, erau de culoarea untului. Trei ani mai tîrziu s-au transformat în verde. Pînă în 1926 au căpătat diverse nuanţe de roşu, urmînd că în 1941 să redevină verzi. În 1976 s-au albăstrit.

La un moment dat statele UE au propus o culoare comună, pentru a nuanţa unitatea şi diferenţierea de celelalte ţări de pe alte continente. Întrucît culorile nu pot fi patentate, iar ideile zboară liber, nimic nu poate opri şi alte state să recurgă la aceeaşi strategie. Sperînd că vor intra rapid în clubul “select” al Uniunii Europene, unele ţări s-au grăbit să adopte culoarea corectă folosită de statele UE. De pildă, Comunitatea Andeana (Andean Community), din America de Sud, care a avut cîndva "aspiraţii europene", a preferat tot roşul, culoarea vinului.

Cum îşi aleg culorile

În general, popoarele aleg culori care să le reflecte cultura şi religia, susţine Claire Burrows, reprezentant al companiei britanice De La Rue, firma care realizează paşapoarte încă din 1915. Burrows povesteşte că ţările islamice preferă culoarea verde. Potrivit lui Bill Waldron de la Holliston, o companie din Tennessee care tipăreşte documente pentru 65 din cele 249 de state ale lumii, culorile închise sunt destul de populare deoarece se murdăresc mai greu şi arată puţin “mai oficial”.

De exemplu, Interpolul, una dintre organizaţiile internaţionale importante, probează teoria specialiştilor: noile paşapoarte ale agenţilor instituţiei sînt de culoare neagră, subliniază “The Economist”. Şi membrii ONU deţin paşapoarte de culoare închisă: albastru.

De notat este faptul că există şi documente oficiale de nuanţe deschise. În cazul statelor respective, coloristica poate fi percepută ca o ameninţare, potrivit săptămînalului financiar. Suedia şi Olanda emit astfel de paşapoarte pasagerilor care îşi pierd documentele de călătorie. Cei uituci devin astfel posesorii unor paşapoarte... roz.

În prezent, paşapoartele biometrice perfectate în Republica Moldova sînt de culoare albastră-deschis. Începînd cu toamna anului viitor, în Republica Moldova se vor elibera paşapoarte de tip nou, de culoare bordo. Anunţul a fost făcut de ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip, pe platoul emisiunii Fabrika. Potrivit ministrului Tehnologiei Informaţiei și Comunicațiilor, Guvernul a ales culoarea bordo ‒ culoarea paşapoartelor europene. Noile paşapoarte nu vor fi mai scumpe decît cele care se perfectează în prezent (700 de lei, în cazul în care este eliberat timp de 30 de zile).

Sursa: incontro.ro