Foto: facebook.com

Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în R, 24 decembrie ( INFOTAG ). Moldova, ambasadorul Dirk Schuebel, a acordat un interviu Agenţiei "INFOTAG" în care a făcut bilanţul anului 2012 şi a apreciat evenimentele cele mai importante.

Partea I

"INFOTAG": Domnule ambasador, în ultima perioadă sunteţi activ, vizitaţi dezbateri, conferinţe dedicate intenţiilor autorităţilor Republicii Moldova de a combate corupţia? Aţi dori să explicaţi poziţia Uniunii Europene (UE) în acest sens? Cât de reuşită poate fi această luptă, dacă ne amintim de experienţa ţărilor membre ale UE: Bulgaria şi România.

Dirk SCHUEBEL: Odată cu alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, combaterea corupţiei a devenit una dintre problemele majore, a cărei rezolvare UE o susţine în ţara dvs. Fără schimbări în sistemul juridic (şi aceasta este opinia noastră comună cu Ambasadorul SUA, William Moser, care participă activ la această muncă), succesul reformelor este imposibil. Moldova trebuie să se opună acestui flagel, şi rezistenţa trebuie să aibă forme dure, dacă R.Moldova menţine direcţia de mişcare principală - integrarea în UE, mizând pe semnarea acordului de asociere şi privind regimul fără vize de circulaţie a cetăţenilor săi.

Experienţa ţărilor UE în combaterea corupţiei este foarte importantă. Aceasta trebuie studiată, inclusiv nu numai în Bulgaria şi România, dar şi în alte state europene. Există o mulţime de exemple de asemenea combatere. Mai mult, din anul 2013, pe termen de trei ani, UE alocă Republicii Moldova anume cu acest scop 60 mil. euro în sprijinul reformelor în sfera justiţiei. Este un suport substanţial, în viziunea mea.

"I.": UE nu a fost observator nepărtinitor în situaţia de conflict a unui investitor străin de la Bălţi şi a fiscului. Cum este climatul investiţional în R.Moldova, în viziunea Dvs.?

D.S.: Dacă doriţi să vă vină investitori noi - trebuie să creaţi condiţii bune pentru aceştia. Mi se pare că Moldova are un câmp de activitate foarte vast ca să îmbunătăţească acest climat. De exemplu, să renunţe la punerea de obstacole birocratice în măsură să împiedice activitatea investitorilor. Acestora trebuie să le fie oferite metode de investire fără dificultăţi, ei trebuie să simtă aievea atractivitatea investiţiilor capitale în economia Republicii Moldova.

Dacă doriţi, trebuie să existe un fel de "mână liberă" pentru investiţii. Atunci, carul cu siguranţă se va urni din loc. Acum 10 ani, când mă ocupam de problemele Ungariei, lucrând la Bruxelles, guvernul ungar a reuşit să creeze în ţară asemenea condiţii că investitorii au plătit foarte puţine impozite. A fost un aspect extrem de atractiv pentru capital şi care şi-a avut rolul decisiv. Aceasta este singura cale şi pentru Moldova, şi trebuie să mergeţi pe ea, dacă mizaţi pe banii investitorilor.

Uneori, am impresia că unele companii moldoveneşti nu doresc sau se tem de concurenţă în anumite domenii. Şi este regretabil, căci doar în condiţii de concurenţă poţi crea marfa cea mai atractivă sau oferi un serviciu calitativ. Sper foarte mult să nu se mai repete cazurile de genul celui cu investitorul german de la Bălţi.

"I.": Relaţia Republicii Moldova cu concernul "Gazprom" şi problema cu implementarea Pachetului Energetic III este un fel de "triunghi al Bermudelor" în care s-au pomenit autorităţile moldoveneşti. Cum vedeţi dezlegarea dilemei?

D.S: Consider că R.Moldova a făcut un pas corect prin aderarea la comunitatea energetică europeană. UE susţine republica în aspiraţia ei de a îndeplini condiţiile de implementare a Pachetului Energetic III. Experţii inspecţiei energetice generale din Bruxelles au, practic, zilnic contacte cu funcţionari din Guvernul Republicii Moldova. Noi am obţinut ca toţi participanţii la comunitatea energetică să accepte amânarea termenelor de îndeplinire a unor angajamente ale Moldovei până în anul 2020. Aceasta oferă şi Moscovei, şi Chişinăului mai mult timp pentru rezolvarea situaţiei în sfera energetică. Nici noi - Comisia Europeană - nu rămânem la o parte şi căutăm posibilitatea unei soluţii de compromis în dificultăţile apărute între cele două ţări. De asemenea, mizăm că contractul de livrare a gazelor în R.Moldova va fi semnat pe termen lung, nu prelungit cu un an, cum s-a întâmplat acum.

"I.": Edificarea relaţiei Chişinău-Tiraspol, deşi a avut un debut furtunos în anul 2012, a avut un rezultat destul de modest la sfârşit de an. Cum părţile pot activiza procesele de apropiere a poziţiilor?

D.S.: Nu voi fi de acord cu părerea Dvs. Eu cred că anul 2012 a fost unul de succes în acest sens. Da, sunt de acord că prima parte a anului a fost mai productivă decât perioada care a urmat. Dar cred că este extrem de important că procesul de negociere ca atare a fost reanimat. Un semn bun poate fi considerată declaraţia oficială a părţilor, în premieră după 10 ani, la reuniunea Consiliului Miniştrilor de Externe din OSCE, la Dublin. Aceasta conţine postulatul că diferendul transnistrean poate fi rezolvat pe baza principiului "suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova".

UE, ca participant la formatul de negocieri "5+2" speră foarte mult că procesul de reglementare a conflictului transnistrean va avansa în anul 2013, având în vedere viitoarea preşedinţie a Ucrainei la OSCE. Kievul poate devenit acum un actor foarte eficient, cel puţin, pentru că cunoaşte nu din auzite situaţia din regiune, relaţia Chişinău-Tiraspol.

"I.": Nu mai este mult până la primăvară şi clasa politică moldovenească (cu 1,5 ani înaintea termenului ipotetic al alegerilor parlamentare) "va intra în război". Ce sau cine ar putea să unească forţele politice din R.Moldova, care să-şi bazeze platformele electorale pe modelul de integrare europeană?

D.S.: Eu cred că normele şi valorile democratice nu pot fi studiate peste noapte. S-a culcat omul cu o fire, şi s-a trezit cu alta. E nevoie de timp pentru schimbarea societăţii. Eventual, chiar de mai multe generaţii, ca să se treacă la o altă mentalitate. Astfel, pe această cale trebuie să se avanseze pas cu pas, treptat. Evaluând situaţia în elita politică acum şi în urmă cu cinci ani, mi se pare că ea s-a schimbat. Am impresia că şi în cadrul alianţei de guvernământ, în trei ani de guvernare, s-au elaborat anumite norme de adoptare a deciziilor prin consens, de comun acord. După alegerile prezidenţiale din 16 martie, "punctul de fierbere" a fost depăşit şi acum se atestă o anumită echilibrare a situaţiei în societate.

Un alt aspect important al acestui subiect este cum să se lucreze cu opoziţia. Aici, există întrebări. Dar şi întrebarea pentru opoziţia însăşi, cum aceasta este dispusă să lucreze cu guvernarea. Sunt convins că mai există încă multe posibilităţi de identificare a unor soluţii reciproc avantajoase. Guvernul are nevoie de o opoziţie puternică care să pună întrebări incomode şi să propună căi de rezolvare a problemelor, iar guvernarea însăşi de pe urma acestui fapt nu va fi decât "în tonus", ştiind că nici un pas al ei nu va rămâne fără atenţie şi analiză. Opoziţia trebuie să joace rolul acesta, nu să declare război tuturor laolaltă, cine nu îi împărtăşeşte viziunile. Nu se poate să cauţi duş ;mani în toţi cei care te înconjoară. Opoziţia trebuie să dorească să participe la procesul de funcţionare a statului, nu să-l distrugă. (Citiţi continuarea interviului în fluxurile de ştiri următoare ale Agenţie "INFOTAG").

Sursa: noi.md