Foto: viza.md

Problema migranților ilegali există. Dar de multe ori, cauza situației lor ilegale o reprezintă condițiile pe care le creează pentru ei ruşii înşişi.

Numărul migranțilornu s-a diminuat, în ciuda faptului, că datorită devalorizări rublei, Rusia și-a pierdut atractivitatea în calitate de angajator.

Potrivit Serviciului Federal Migrație al FR, la începutul lunii iulie 2015, în Rusia se aflau circa 9 mil. 200 de mii. de cetățeni ai țărilor CSI (un an în urmă numărul acestora era estimat la 8 mil. 900 mii.). Comparativ cu luna iulie a anului trecut, numărul cetățenilor migranţi din: Tadjikistan a scăzut cu 15%, Uzbekistan - 16%, Kîrgîzstan - 6%, Moldova - cu 8%. Numărul cetățenii din Belarus și Kazahstan a crescut cu 32 și 20%, respectiv, în timp ce numărul cetățenilor din Ucraina a crescut cu 40%.

În condiţiile de crizăînsă este important nu atît numărul mare al străinilor de pe piața muncii din Rusia, ci posibilitatea legalizării acestora.Cercetările Centrului Studiilor Migrației privind "Protecția drepturilor moscoviților în contextul migrației în masă"), realizat la Moscova, în anul 2013, va permite să fie evaluate mai multe din miturile care apar în jurul rolului migranților de pe piața muncii metropolitane.

Primul mit: imigranții îi substituie pe lucrătorii locali
Moscoviții sînt convinşi, aceasta fiind o idee predominantă printre ei, că migranții le ocupă locurile de muncă: 40% dintre respondenți au declarat că migranţii "ocupă locurile de muncă, necesare pentru populaţia noastră". În același timp,în situații reale, cînd angajatorul a preferat să ia migranți, în locul unui moscovit, s-au confruntă doar 7%. De regulă, este vorba de muncitori necalificați, de cele mai dese ori – femei. Pe de altă parte, posturi de muncă pentru muncitori necalificaţi enunţate de respondenți, unde nu s-au putut angaja moscoviţii, erau în număr mare, la acel moment, în Banca Națională a posturilor de muncă vacante pentru Moscova (către 1 octombrie 2013 erau înregistraţi, în total, 175 mii de posturi vacante, dintre care – 8195 de posturi vacante de dereticătoare, 698 – curieri, 5640 – hamali, 4019 –îngrijitor clădire).Se pare totuşi că problema este că moscoviții nu sînt suficient de bine informați cu privire la astfel de posturi vacante și nu sînt dispuși să accepte nivelul de remunerare propus (în jur de 20-25 mii de ruble). Pe migranți se pare însă căacest nivel îi mulțumeşte. Este curios acel lucru că un procent semnificativ dintre moscoviții intervievaţi (de la 17 pînă la 26%) au declarat că sînt gata să lucreze în calitate de îngrijitori de clădiri, instalatori, șoferi ai transportului public, soră de caritate etc.Ce-i drept analizanivelului de educație și a profesiilor acelora care au răspuns astfel ne face să punem la îndoială realitatea intențiile lor.Printreaşa-zişii "îngrijitori", practic, două treimi au studii profesionale (medii speciale și superioare): 27% – specialiști, 29% – lucrători calificați, 5% – șefii de departamente, 4% – antreprenori, oameni de afaceri și chiar 1% – manageri de top.

Numărul real al acelora care sînt dispuși să aplice pentru postul vacant de îngrijitor este foarte mic: 4% - muncitori necalificați, 2% - studenți, 3% - șomeri, aflaţi în căutare de lucru. Chiar și în condiţiile începutului crizei, în cazul în care numărul total de posturi vacante de la Moscova a scăzut semnificativ (pînă la 114 mii în martie 2015), numărul posturilor vacante de îngrijitori, dimpotrivă a crescut de două ori - pînă la 8 mii.

Despr econcurența scăzută și lipsa de pregătire a moscoviților de a lucra contra unui salariu mic vorbeau şi angajatorii, care luau la lucru lucrători migranţi. În plus, lucrătorii migranţi sînt dispuși să lucreze mai multe ore, cu mai puține zile libere și nu înaintează prea multe cerinţe privind condițiile de muncă.

În faptulcă migranții lucrează mai mult contra bani mai puțini, există şi un aspect pozitiv pentru locuitorii capitalei. Anume preţul redus pentru munca lucrătorului migrant îi permite unui cerc larg de moscoviți să folosească în mod activ munca migranţilor. Fiecare al treilea respondent a folosit forţa de muncă a migranţilor în propria gospodărie sau companie în ultimii trei ani.

Cel de-aldoilea: migranții creează o sarcină excesivă pentru sistemul de ocrotire a sănătății Moscovei

Potrivit datelor oficiale ale Departamentul Sănătăţii Moscovei, cheltuielile sistemului de ocrotire a sănătăţii Moscovei pentru cetățenii care nu deţin poliţe de asigurare a sănătăţii (iar aici este vorba doar de migranţii străini, deoarece migranții ruși din regiuni deţin toţi o astfel de poliţă) este de aproximativ 2 miliarde de ruble pe an.

Pe de o parte sînt cifre mari, pe de alta – trebuie să luăm în considerare că numai fondurile care vin în bugetul Moscovei din vînzarea patentelor pentru migranți au constituit în anul 2014 mai mult de 6 miliarde de ruble, încă un miliard de ruble au fost acumulate în buget sub formă de amenzi pentru încălcările legislaţiei de migraţie.

O altă problemă e că veniturile nu ajung în bugetul sistemului de ocrotire a sănătăţii și cheltuielile instituțiilor din acest domeniu nu pot fi compensate întotdeauna. Ce-i drept, din 1 ianuarie 2015, situația s-a schimbat: acum fiecare lucrător migrant, care primeşte o patentă de lucru în Rusia este obligat să cumpere polița de asigurare medicală care acoperă acordarea ajutorului medical de urgenţă.

În general, migranții se adresează foarte rar după ajutor medical, doar în cazuri extreme și în cea mai mare parte contra plată (63% dintre respondenții migranţi intervievaţi nu au apelat deloc la ajutorul medical, iar 30% au folosit serviciile cu plătă).Este altceva că adesea plata ajutorului medical acordat ajunge "în buzunarul medicului", ceea ce nu este reflectat în nici un fel în bugetul oficial al instituţiilor medicale.

Moscoviţii sînt preocupaţi, în special, de problema naşterilor migranţilor. Însă studierea statisticii arată că nu există nici o intensificare a fluxului "turismului naşterilor" trei ani la rînd (inclusiv în anul desfăşurăriisondajului), ponderea nașterilor străinilor constituie în mod stabil 7%, din toate naşterile de la Moscova. Mai multă atenție necesită nu atît chestiunea nașterilor, cît problema copiilor abandonați în maternități. Aici numărul copiilor migranților constituie aproape o treime din totalul copiilor abandonaţi.

Cel de-al treilea mit: migranții aleg în mod conștient statutul de ședere ilegală
Pe parcursul sondajului moscoviţii au comunicat că le dau în chirie locuințe migranților: cifra acestora constituind aproximativ 5%. Dar numai 13% dintre acei care dau în chirie i-au înregistrat vreodată la ei pe migranţi. Mai mult de 40% dintre respondenții migranţi, care nu aveau înregistrare la Moscova au declarat că angajatorul sau proprietarul locuinței închiriate a refuzat să-i înregistreze. Reiese că faptul că migranții stau ilegal în Rusia în mare parte este rezultatul reticenței moscoviților de a face publice relațiile lor cu migranții.

Același lucru poate fi spus şi referitor la încheierea contractelor de angajare a migrantului în gospodăriile casnice: 83% dintre moscoviții intervievaţi s-au limitat la aranjarea pe cale orală a migranților la lucru, aceasta fiind alegerea lor proprie, și nu doar a angajatului.

În multe sfere de contact a migranților cu moscoviții există probleme reale: şi concurența de pe piața forței de muncă între muncitorii necalificaţi, și mărirea sarcinilor sistemului ocrotirii sănătății,și lipsa relaţiilor de muncă oficiale. Dar în primul rînd, aceste probleme, în cea mai mare parte sînt exagerate, iar în al doilea rînd, faptul că acestea există, dar de cele mai dese ori nu atît din cauza migranților, ci din cauza părţii gazdă – a moscoviților înșiși.

Vă reamintim! Informații referitoare la miturile despre permisele de conducere și pașapoartele biometrice moldovenești, serviciile consulare moldovenești, consulii onorifici, Green Card-ul pentru SUA și călătoriile fără vize a moldovenilor pot fi găsite AICI.

Sursa: moldova.ms