Foto: itar-tass.com

Guvernul de la Atena este nevoit să se împartă între solicitările de austeritate bugetară ale creditorilor care l-au salvat de la faliment şi cele ale salariaţilor, care nu suportă aceste măsuri şi cer locuri de muncă şi salarii mai mari.

Joi a fost ziua angajaţilor din sistemul fiscal să-şi exprime nemulţumirile. Ei au intrat într-o grevă de 48 de ore, oficiile fiscale fiind astfel închise în ultimele două zile lucrătoare ale acestui an.

Miercuri, mulţi s-au grăbit să îşi rezolve restanţele fiscale şi problemele fiscale restante,iar mai mulţi posesori de autovehicule au preferat să-şi predea plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor, decât să plătească taxa de drum majorată, informează Agerpres.

Măsurile de austeritate aplicate în schimbul planului de salvare internaţional de 110 miliarde de euro, au adâncit recesiunea în Grecia, unde economia se îndreaptă spre al patrulea an consecutiv de contracţie, iar şomajul a atins în septembrie nivelul de 17,5%.

Pe fondul acestor greve, guvernul interimar de coaliţie, condus de Lucas Papademos, a promis crearea a 150.000 de locuri de muncă în primul trimestru al anului viitor, precum şi aplicarea unor programe sociale, în încercarea de a atenua efectele crizei financiare acute, care a adâncit recesiunea şi a crescut şomajul. Papademos a anunţat că şi Biserica Ortodoxă a Greciei şi autorităţile locale vor participa la eforturile Guvernului, ale căror costuri au fost estimate la aproximativ 900 de milioane de euro.

"Criza şi şomajul au lovit mii de familii, care trec prin încercări grele, mai ales în această perioadă a anului. Este de datoria noastră să le sprijinim şi să întărim solidaritatea socială", a declarat premierul, după o şedinţă de guvern la care a asistat şi arhiepiscopul Atenei, Hieronymos. Crearea de locuri de muncă va implica în special activităţi pentru comunitate, iar autorităţile locale vor primi fonduri pentru a angaja şomeri, inclusiv 5.000 de persoane cu vârste între 55 şi 64 de ani.

Sursa: rtv.net