Săptămîna trecută, şeful delegaţiei UE în Moldova, Dirk Schuebel, care poate fi considerat unul dintre purtătorii de cuvînt oficiali ai partenerilor noştri europeni, a declarat că, de acum înainte, relaţiile dintre Moldova şi UE se vor baza pe criterii noi din punct de vedere calitativ. Evaluînd raportul privind realizările republicii din anul trecut, oficialul de rang înalt a dat de înţeles în mod diplomatic că perioada „de rai” s-a apropiat de sfîrşit şi de la autorităţi se aşteaptă acţiuni concrete, dar nu promisiuni deşarte. "După cum m-am obişnuit să spun, ”luna de miere” s-a terminat. Acum sîntem un cuplu. Este timpul să lucrăm şi să trăim împreună, să venim cu acelaşi mesaj şi să facem aceleaşi lucruri", a subliniat diplomatul european. Analiştii politici nu au ezitat să reamintească că, atunci cînd în schimbul lunii de miere vine viaţa monotonă, primele zile de fericire matrimonială de multe ori se schimbă în dezamăgirea amară din cauza speranţelor neîmplinite.

* Nu s-a întîmplat un miracol

Raportul final pentru anul trecut a fost prezentat săptămîna trecută de către Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate. Evaluînd perioada trecută, reprezentanţii Comunităţii Europene se străduiesc să respecte eticheta diplomatică şi preferă caracteristicile rezervate. Comentînd concluziile experţilor europeni şi replicile jurnaliştilor locali, Dirk Schuebel a evitat cu tact să facă afirmaţii directe, de multe ori răspunzînd după principiul "mai degrabă da decît nu". Astfel, şeful delegaţiei UE în Moldova a menţionat că "nu s-a întîmplat un miracol pe care nimeni nici nu l-a aşteptat", deşi "raportul este unul mai pozitiv decît negativ". Cu toate acestea, chiar şi o examinare fugitivă a acestui document arată că, în cel mai apropiat viitor, autorităţile moldoveneşti s-ar putea confrunta cu probleme serioase, deoarece există mai multe obstacole în calea spre îndeplinirea obiectivelor stabilite, în special, în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize, statutul de membru asociat şi comerţul liber cu UE. Probabil, depăşirea unor obstacole s-a dovedit a fi nu atît de simplă, cum se părea iniţial. Şi este posibil că prin acordarea promisiunilor în dreapta şi în stînga, autorităţile pur şi simplu nu şi-au dat seama de proporţiile obiectivelor care urmează a fi realizate.

Potrivit textului raportului despre Moldova, în 2010, republica s-a confruntat cu o instabilitate politică îndelungată şi cu restricţii bugetare severe. În ciuda acestor factori, dialogul politic dintre Moldova şi UE era destul de intens. În multe privinţe, la intensificarea procesului de negociere au contribuit eforturile autorităţilor de la Bruxelles, în special, atunci cînd, în luna ianuarie a anului trecut, a fost creat "Grupul de miniştri ai UE pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova". Acesta este un fel de forum ministerial neformal pentru acordarea asistenţei de consultanţă Moldovei, aflate în proces de pregătire pentru integrarea în UE. În mare măsură, perspectivele europene ale statului nostru mic depind de îndeplinirea recomandărilor şi concluziilor acestei structuri. Dacă în Moldova toţi trîmbiţează despre performanţe în domeniul integrării europene, europenii înşişi au o atitudine foarte rezervată faţă de realizările locale de reformare, deoarece, pînă în prezent, a fost îndeplinită doar o mică parte din ceea ce aşteaptă de la noi partenerii europeni.

* O apatie politică

În 2011, potrivit raportului, sînt necesare progrese suplimentare pentru a asigura realizarea măsurilor stabilite conform Planului de acţiuni UE – RM în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Creatorii documentului precizează că trebuie depuse eforturi complexe pentru a îmbunătăţi funcţionarea economiei de piaţă, climatul investiţional şi de afaceri, pentru a asigura neutralitatea mass-media publice şi un mediu pluralist al presei, pentru a promova combaterea traficului de fiinţe umane şi a îmbunătăţi ajustarea cererii forţei de muncă la procesul de perfecţionare a calificărilor. O altă întrebare cheie care interesează instituţiile europene constă în implementarea reformei în domeniul justiţiei şi organelor de drept, lupta împotriva corupţiei, precum şi în consolidarea mecanismelor de prevenire a violării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale.

Aproape fiecare dintre problemele Moldovei menţionate în raport este atît de complexă, încît rezolvarea lor nu se va reuşi să se înscrie în termenii stabiliţi iniţial. Aceasta se datorează nu numai volumului enorm de muncă, dar şi lipsei de voinţă politică, însoţite de bătălii nesfîrşite între partenerii din Alianţa pentru Integrare Europeană. Dar cît preţ se pune pe lupta pentru întîietate în reforma sistemului judiciar şi a organelor de drept! Şi în timp ce acest proces stagnează, este imposibil să vorbim despre progrese în asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, ale căror încălcări în Moldova sînt înregistrate regulat de către observatorii internaţionali. Toate aceste detalii nu rămîn neobservate de oficialii europeni şi afectează promovarea dialogului cu UE.

* "Un cartonaş galben"

Potrivit raportului, unul dintre avantaje a fost noul impuls pentru reforma administraţiei publice datorită sprijinului financiar internaţional de proporţii. Datorită donatorilor străini s-a reuşit consolidarea finanţelor publice în baza sarcinilor prevăzute în Planul de Acţiuni UE – Republica Moldova. Totodată, experţii europeni menţionează semne de redresare după criza financiară, ceea ce a permis UE să ofere Moldovei asistenţă macrofinanciară substanţială. Şeful delegaţiei UE în Moldova, Dirk Schuebel, a remarcat progresele înregistrate în ceea ce priveşte obligaţiunile politice, însă a subliniat că asemenea angajamente şi reforme interne sînt două lucruri diferite: "De aceea vom continua evaluarea succeselor în realizarea acestor reforme interne. Trebuie să implementaţi declaraţiile politice făcute de către autorităţile voastre, iar noi vom face evaluări în baza acestor progrese". Aceste cuvinte au sunat ca un "cartonaş galben" pentru Chişinăul oficial. Potrivit lui Schuebel, în viitor, asistenţa financiară şi tehnică din partea UE va depinde numai de realizările concrete.

Europa a obosit de "campionatul" promisiunilor şi declaraţiilor politice ale autorităţilor moldoveneşti, dorind să vadă, în sfîrşit, realizarea acestora. De exemplu, UE de mult timp aşteaptă de la Moldova adoptarea cît mai rapidă a Strategiei Naţionale pentru reforma justiţiei. Despre necesitatea elaborării cît mai accelerate a acesteia Alexandru Tănase a vorbit încă în anul 2009, după desemnarea sa în postul de ministru al Justiţiei. UE este atît de sătulă de promisiuni, încît a pus un fel de ultimatum: fără acest document conceptual Guvernul nu va primi cele 50 mln euro promise pentru reformă. Potrivit lui Dirk Schuebel, pentru pregătirea de realizarea reformei justiţiei au fost deja alocate 10 mln euro, însă, deocamdată, nu au fost înregistrate rezultate concrete. Acum UE a dat clar de înţeles: în cazul în care implementarea strategiilor de reforme va eşua, banii nu vor fi alocaţi. Iar dacă vor fi înregistrate progrese, prima tranşă de sprijin bugetar poate fi acordată în 2012. Ministerul Justiţiei recunoaşte că elaborarea proiectului Strategiei Naţionale pentru reforma justiţiei nici măcar nu a început (!).

* Mai multe acţiuni – mai mulţi bani

Vorbind despre evaluarea progreselor republicii, Dirk Schuebel s-a referit la un alt moment delicat, pe marginea căruia Moldova nu poate găsi un compromis – discuţiile în jurul proiectului de lege anti-discriminare. Din cauza rezonanţei sporite, Parlamentul a refuzat să adopte acest document controversat, înaintîndu-l Guvernului pentru definitivare. "Vom monitoriza foarte atent respectarea drepturilor diferitelor minorităţi, aceasta se referă atît la minorităţile religioase, cît şi la cele sexuale şi oricare altele. Legea anti-discriminare face parte din Planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize. Dacă legea nu va fi implementată pe deplin, respectiv, şi acest plan de acţiuni nu va fi pe deplin realizat ", a menţionat oficialul european. Potrivit lui, în Moldova printre cei discriminaţi se află, în primul rînd, oameni săraci, persoane cu dizabilităţi fizice, bolnavi de SIDA, populaţia romă. În acest context, şeful delegaţiei UE a remarcat şi subiectul înregistrării islamului în Moldova. Potrivit lui, drepturile tuturor minorităţilor trebuie respectate, iar cerinţele clerului de a anula înregistrarea Ligii Islamice din Moldova sînt neraţionale.

Pe lîngă discuţiile despre declaraţiile prost gîndite şi acţiunile contradictorii ale autorităţilor moldoveneşti, apare o altă concluzie destul de evidentă. Autorităţile de la Chişinău se confruntă cu o dilemă: fie să îndeplinească toate cerinţele partenerilor europeni, fie să renunţe la asistenţa financiară din partea UE şi la perspectivele cel puţin îndepărtate ale integrării europene. Europa dictează condiţii bazate pe standardele general acceptate în UE, neadmiţînd nici un fel de obiecţii sau scuze. Dirk Schuebel a spus că UE a introdus modificări în politica sa de vecinătate şi acum va acorda mai multă finanţare, dar în condiţii mai aspre şi conform principiului "mai multe acţiuni – mai mulţi bani". În plus, UE şi-a stabilit scopul de a interacţiona mai intens cu societatea civilă – astfel, accesul la mijloacele financiare europene vor primi partidele politice, sindicatele şi organizaţiile neguvernamentale. Se aşteaptă că, în viitorul apropiat, pentru accesul la aceste fonduri se vor declanşa adevărate bătălii.

Autor: Gheorghe VRABIE

Sursa:www.noi.md