Maria Bunici din Irlanda, Igor Ticuș din Federația Rusă și Maria Tonu din Canada propun cîteva soluții concrete care în opinia lor i-ar face pe conaționalii noștri să revină acasă.

 „Există toată voință pentru a crea toate condițiile ca Republica Moldova să se dezvolte economic”, declara prim-ministrul Pavel Filip în cadrul Diaspora Business Forum, organizat în acest an la Chișinău. Un eveniment care s-a dorit a fi o platformă de dialog între reprezentanții diasporei și Guvernul Republicii Moldova cu privire la politicile pentru diasporă, impactul migrației asupra proceselor economice, sociale, academice și politice din țară, dar și impactul politicilor elaborate de Guvern asupra diasporei. La discuții au participat autorități publice centrale și locale, precum și oameni din diasporă care dețin afaceri înafara țării sau sînt manageri în companii internaționale. Aici i-am întîlnit și pe Maria Bunici, Igor Ticuș și Maria Tonu pe care i-am rugat să ne spună cîteva soluții concrete care în opinia lor i-ar face pe conaționalii noștri să revină acasă.

De mai bine de 20 de ani Maria Bunici este stabilită în Irlanda unde a deschis și o afacere - un salon de frumusețe. De trei ani a revenit în Moldova și spune că ar vrea să pună pe roate un proiect care ar implica investiții din partea conaționalilor plecați peste hotare cu o posibilă reîntoarcere acasă a acestora.

„Vrem să motivăm lumea să se întoarcă acasă, să le spunem că există locuri unde se pot stabili. Este vorba de construcția mai multor case de locuit la prețuri destul de mici. Aceste locuințe vrem să le facem nu în Capitală sau în orașele mari, ci în zonele rurale, aproape de localitățile de baștină ale migranților. Vor fi ca niște sătucuri mici, în jur de 60 de case, dar cu toată infrasctructura necesară. Știm în ce situație se află acum satele noastre. Cînd revii în țară și construiești o singură casă într-un sat pe cale de dispariție, îți dai seama că nu merită. După construcția unor astfel de sătucuri pe care ne propunem noi să le facem, cu siguranță că moldovenii noștri ar veni aici împreună cu familia să petreacă vara, și poate nu doar vara”, spune Maria Bunici.

Inițiatoarea proiectului mai adaugă că în procesul de implementare va avea nevoie și de suținerea autorităților locale și centrale.

„Am avea nevoie de consultanță. Sîntem totuși plecați de mult timp și s-ar putea ca anumite lucruri/procese să nu le cunoaștem. De aceea, am vrea ca autoritățile să ne dea sfaturi acolo unde noi nu știm. Important e să nu ne încurce. Este un proiect privat. Casele vor fi construite cu banii celor care sînt peste hotare, în etape. Mai întai vom construi o singură casă. Viitorii proproietari vor putea veni să vadă cum arată, să ne spună ce le place și ce nu. Comunic foarte mult cu cei din străinătate. Au copii, muncesc ca să revină și fiecare în mod individual să-și facă o căsuță. Dar pentru asta nu au timp. Știu cît de mult își doresc să revină. În special femeile plecate la începutul anilor 90, toate își doresc să se reîntoarcă acasă, dar să fie încurajate cu ceva. Spunîndu-le de proiectul meu, sînt sigură că mă vor susține. Este o ocazie bună pentru autorități, să arătăm că împreună, cei de aici si cei plecați am făcut un lucru frumos. Asta va demonstra că țara într-adevăr își vrea cetățenii acasă”, a mai spus Maria Bunici. 

Igor Ticuș este președintele Congresului producătorilor și întreprinzătorilor moldoveni din Moscova. Este originar din Moldova, dar are afaceri în Federația Rusă și deține mai multe firme de construcție.

„Astăzi ca să aduci bani în Moldova, să faci anumite investiții este nevoie de o garanție. Această garanție ar putea veni din partea Guvernului. Astfel, persoanele care ar fi gata să lanseze proiecte, idei de afaceri, ar fi liniștiți că acești bani nu vor dispărea. Poate fi o garanție bancară sau poate fi creată o companie mixtă, un parteneriat public-privat, care să fie responsabilă de acest lucru. Important este ca activitatea acesteia să fie una cinstită. Dacă ar fi să lansez în Moldova anumite proiecte de afaceri ar fi în domeniul construcției, pentru că am parteneri la Moscova și aș putea să-i aduc aici. Totodată, mă interesează și domeniul Agriculturii - crearea livezelor, a serelor. Dar, știu că antreprenorii locali se confruntă cu mai multe probleme. Am prieteni care cultivă cireșe. Au probleme serioase nu doar în procesul de producție, dar și cu piața de desfacere. Pe lîngă aceasta forța de muncă e o problemă. Astăzi din Moldova pleacă în jur de 150 de persoane. În cinci ani de zile nu mai rămîne nimeni în Moldova. Iată aici ar trebui să ne concentrăm și să căutăm soluții. În astfel de condiții oamenii din diasporă cu greu ar decide să investească în Moldova”, ne-a mărturisit Igor Ticuș.

Maria Tonu este stabilită din 2007 în Toronto, Canada. Acolo a creat comunitatea moldovenilor din Toronto și este proprietara unei companii ce se ocupă de editarea singurei reviste de limbă moldovenească din regiune. Intenționează să lanseze și o linie de import a produselor moldovenești în Canada. Deși nu planifică să revină acasă, are cîteva soluții pentru îmbunătățirea climatului de afaceri din Moldova. Acestea țin în special de procesul birocratic de deschidere și gestionare a afacerii. 

„În Canada realitățile sînt foarte simplificate la capitolul deschiderea și gestionarea unei afaceri. În cadrul „Diaspora Business Forum” prim-ministru Filip a menționat despre decizia recentă de a scoate obligtativitatea deținerii ștampilei atunci cînd deschizi o afacere. Din 2007 de cînd sînt în Canada, nu am folosit niciodată ștampila. La fel, comasarea rapoartelor fiscale în unul singur e un lucru benefic. Cand am deschis afacerea în Canada, m-am înregistrat on-line, am sunat la organul fiscal și am spus că vreau să deschid o linie de import din Republica Moldova, am nevoie de numărul federal. Imediat, la telefon, am primit acest număr pe care trebuie să-l prezint la Vamă. Nu sînt nevoită să merg pe la instituții, să stau la coadă la diferite ghișee etc”, a menționat Maria Tonu.

Cea de a doua ediție a Forumului de Afaceri al Diasporei a fost organizată, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, de către Biroul pentru relații cu diasporă, cu susținerea Organizației Internaționale pentru Migrație și a Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.

Sursa: agora.md