TOPUL CELOR MAI DEZVOLTATE ŢĂRI SUB ASPECT INOVAŢIONAL

Foto: businessweek.com

Organizaţia Information Technology and Innovation Foundation — ITIF a publicat clasamentul celor mai dezvoltate 40 de ţări şi regiuni, sub aspectul dezvoltării inovaţiilor.


La întocmirea topului ITIF a luat în calcul 16 indicatori, grupaţi pe 6 categorii şi evaluaţi după importanţa acestora în fiecare ţară.

 


1. Capitalul uman: studiile superioare ale cetăţenilor cu vîrsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani; numărul persoanelor care activează în instituţii ştiinţifice şi de cercetare la 1000 de persoane angajate în cîmpul muncii.


2. Potenţialul inovator: investiţiile corporative în cercetări ştiinţifice şi de dezvoltare (Research şi Development)(R&D); investiţiile guvernamentale în cercetări şi dezvoltare; cota în volumul de publicaţii ştiinţifice la nivel mondial.


3. Antreprenoriat: investiţii în capitalul de risc, companii noi.


4. Infrastructura tehnologiilor informaţionale (IT): tehnologiile moderne de gestiune municipală şi statală (e-government); comunicaţii de bandă largă, investiţii corporative în sfera IT.


5. Politica economică: o rată eficientă de impozitare a corporaţiilor; simplitatea organizării şi desfăşurării activităţii de afaceri.


6. Rezultate economice: balanţa comercială; fluxul de investiţii străine directe; nivelul PIB pe cap de locuitor, de vîrstă aptă de muncă; productivitatea eforturilor.


Spre deosebire de cercetările făcute publice în ultima vreme, potrivit cărora SUA se clasează pe primele poziţii sub aspectul inovaţiilor şi competitivităţii, în raportul ITIF printre cele 40 de ţări şi regiuni Statelor Unite nu le revine decît locul 6, cu un număr total de 63,9 puncte,sau cu 15% mai puţin faţă de liderul clasamentului - Singapore (73,4). Grupul UE- 15, care cuprinde 15 state membre de top ale Uniunii Europene, în clasamentul final se află pe locul 19, fiind devansat de Singapore cu 40%. Potrivit investigaţiei ITIF, contrar opiniei generale SUA nu este un incontestabil şi net lider mondial în domeniul competitivităţii, însă, în orice caz, se situează cu mult înaintea Europei în acest sens


Grupul UE-15 cuprinde: Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania şi Suedia.


În plus, potrivit raportului ITIF, pe parcursul ultimului deceniu progresul din SUA în domeniul dezvoltării economie ştiinţifice şi inovaţionale a fost cel mai puţin semnificativ printre toate ţările analizate. În grupul UE-15 s-a remarcat o oarecare îmbunătăţire a situaţiei, însă ritmul creşterii este mai sub nivelul mediu între toate ţările, iar, ca rezultat, grupului i-a revenit locul 29 în top.


Dacă UE-15 va conserva aceeaşi distanţă faţă de SUA privind tempoul de creştere, către 2020 regiunea va întrece Statele Unite la capitolul competitivitate inovaţională, concluzionează ITIF.


Pentru o bună dezvoltare a competitivităţii inovaţionale o importanţă esenţială prezintă dezvoltarea următoarelor direcţii:


1. Stimularea inovaţiilor în cadrul companiilor. În particular, este necesară acordarea de condiţii preferenţiale pentru cercetări şi dezvoltare (R&D), dar şi alte tipuri de stimulente, cum ar fi, de exemplu, amortizarea accelerată, pentru a spori investiţiile în noile echipamente, inclusiv IT. Totodată sînt importante şi alte normative care încurajează investiţiile în principalele blocuri economice determinante pentru creşterea economică cum este , de exemplu, dezvoltarea potenţialului resurselor umane.


2. Deschiderea pentru imigrarea specialiştilor de înaltă calificare, care pot servi drept surse de idei noi şi inovaţii. Ţările care desfăşoară o astfel de politică înregistrează succese mai mari.


3. Dezvoltarea economiei „digitale”. Este necesară nu doar sporirea contribuţiilor statului în latura legată de IT în domenii cum ar fi sănătatea publică, sisteme energetice, transport, administraţia de stat, educaţie, ci şi crearea unei baze eficiente de reglementare, care ar stimula şi nu ar limita dezvoltarea economiei digitale. Totodată, ar fi necesară examinarea posibilităţilor de restructurare a sistemului existent de reglementare a politicilor din domeniul achiziţiilor de stat, pentru a contribui la „digitalizare”.


4. Asistenţa tuturor instituţiilor necesare pentru realizarea inovaţiilor. Este importantă majorarea finanţării nu doar pentru cercetările universitare, dar şi a instituţiilor ce contribuie la comercializarea inovaţiilor ştiinţifice. Totodată, este nevoie de susţinerea unor direcţii precum dezvoltarea economică la nivel local, dezvoltarea antreprenoriatului şi instruirea specialiştilor.


5. O politică naţională eficientă în domeniul inovaţiilor. Este necesar să ne asigurăm că politicile naţionale stimulează şi nu să frînează inovaţiile. De cele mai dese ori, grupurile influente de lobby luptă împotriva inovaţiilor şi schimbărilor, motivînd acest lucru prin interese comunitare. Destul de des însă acest lucru duce la încetinirea unor inovaţii progresive şi benefice. Toate statele sînt obligate să urmărească cu atenţie ca normativele de reglementare, politicile privind achiziţiile de stat, precum şi programele guvernamentale corespunzătoare să favorizeze inovaţiile.


În cadrul grupului UE-10, de asemenea, parametrii oscilează destul de mult. Polonia acumulează cu 45% mai puţine puncte decît SUA, iar Estonia a depăşit Spania.


Grupul UE-10 cuprinde 10 noi state-membre a Uniunii Europene, care au aderat în 2004: Cehia,Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia, Ungaria.


După dinamica dezvoltării, în grupul ţărilor europene de top Germania şi Italia se află pe locurile 5 şi 6 de la sfîrşit, în timp ce Danemarca, Irlanda şi Suedia, înaintează în ritm alert în direcţia inovaţiilor.


În clasamentul final privind inovaţiile, Federaţiei Ruse îi revine locul 35 (35,1 puncte), aceasta înregistrînd un rezultat mai bun şi locul 8, cu 15,2 puncte la capitolul schimbări inovaţionale.


Totodată, conform unora din cele 16 criterii analizate, Rusia s-a clasat printre primii 10. Astfel, aici se atestă cea mai mare rată a deţinătorilor de diplome de studii superioare printre persoanele cu vîrste cuprinse între 25 şi 34 de ani (I loc). Rusia se află pe locul 8 după indicele cotei de impozitare a corporaţiilor. Federaţia Rusă s-a clasat pe poziţia a III-a conform indicatorului bilanţului comercial. Totodată, un rezultat destul de bun, (poziţia a 13-a) este înregistrat în ce priveşte nivelul de investiţii guvernamentale în cercetări şi dezvoltare (R&D). Totodată, sub aspectul investiţiilor în sfera IT (locul 34 ), dezvoltarea comunicaţiilor de bandă largă (locul 34 ), precum şi nivelul PIB pe cap de locuitor în categoria populaţiei apte de muncă (locul 36 ), precum şi privind climatul de afaceri ( poziţia a 38-a ) Federaţia Rusă se află printre ultimele 10 ţări în clasament.


Liderii topului mondial sînt ţările asiatice. Singapore, aflată pe locul întîi, fiind cu 15% în faţa SUA şi cu 40% în faţa statelor EU-15.


Per ansamblu, tendinţele consemnate indică faptul că, în lipsa unor măsuri coordonate din partea guvernelor Statelor Unite şi ţărilor Europene în ce priveşte inovaţiile şi sporirea competitivităţii, secolul XXI va fi secolul ţărilor din regiunea Oceanului Atlantic şi Pacific, mai exact, al ţărilor din sud-estul Asiei.


Iar faptul că SUA a pierdut poziţia de lider şi se dezvoltă mai lent decît toate celelalte ţări, demonstrează că a se culca pe lauri este o tactică periculoasă atît pentru Statele Unite, cît şi pentru orice alt stat.

 

Sursa: Information Technology and Innovation Foundation — ITIF
 

Publică un comentariu nou

CAPTCHA
Vă rugăm să răspundeţi la întrebare pentru a evita SPAM-ul
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.